Se pare s-a ajuns la un acord în cadrul țărilor europene cu privire la natura muncii în domeniul tineretului – nu doar în ceea ce privește tinerii în sine, dar și întreaga societate, la nivel local, regional sau național. Pe parcursul ultimelor decenii, puternica corelație dintre lucrul cu tinerii și capacitatea de integrare profesională a acestora a fost evidențiată în cadrul obiectivului declarat de „a dezvolta munca în domeniul tineretului ca resursă în susținerea capacității de angajare a tinerilor” (CE, 2009:6).
Deși eforturile întreprinse în privința consolidării competențelor lucrătorilor de tineret continuă la nivel european, putem observa că aceștia încă întâmpină dificultăți în legătură cu identificarea celui mai bun mod de a-i aborda pe tineri și de a răspunde la provocările zilnice care apar în activarea persoanelor NEET. Pornind de la disparitățile existente în cadrul țărilor europene și ținând cont de politica actuală axată pe coeziune, proiectul COMPASS își propune să susțină țările care se confruntă cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor NEET, precum și să contribuie la adoptarea unor măsuri personalizate în sprijinul lucrătorilor de tineret.
Într-o lume caracterizată de schimbări disruptive și de incertitudine socio-economică, partenerii din cadrul a șase țări – Bulgaria, Austria, Grecia, Franța, România și Spania – au creat împreună o analiză detaliată a modului în care pot contribui la evoluția și dezvoltarea personală a lucrătorilor de tineret care activează în aceste țări. Cercetarea cantitativă și calitativă desfășurată în cadrul primei etape a proiectului a avut drept concluzie faptul că lucrătorii de tineret trebuie să dețină o gamă variată de abilități și competențe, pentru a putea răspunde nevoilor tinerilor cu care lucrează.
Conform datelor demografice colectate, s-a putut descrie un profil al lucrătorilor de tineret – majoritatea persoanelor care lucrează cu tinerii NEET au între 25 și 35 de ani, deținând o diplomă de licență sau master, cu precădere în domeniul Științelor Sociale. O mare parte dintre aceștia nu au parcurs un program special de instruire în ceea ce privește dezvoltarea abilităților personale și sociale.
Pornind de la mai mult de 200 de răspunsuri primite la chestionarul online, precum și de la 30 de interviuri individuale cu lucrători de tineret, consorțiul a elaborat un model al competențelor adaptat la principalele provocări pe care aceștia le întâmpină, acordând o deosebită atenție abilităților lucrătorilor de tineret de a facilita procesul de orientare în carieră și mentorat. Modelul de competențe constă în șase competențe-cheie, fiecare dintre acestea fiind alcătuită din cinci comportamente, rezumând cunoștințele specifice, abilitățile și atitudinile necesare.
Cadrul de competențe ar urma să stea la baza următoarelor etape ale proiectului, asigurând faptul că produsele dezvoltate vor fi perfect adaptate nevoilor lucrătorilor de tineret, oferindu-le metodologii de ultimă oră și instrumente pentru activarea tinerilor NEET – un program de formare bazată pe competențe dedicat lucrătorilor de tineret, precum și o platformă gamificată pentru abilitarea tinerilor.